1.     Cum vede ți dvs. rolul instrumentelor digitale în învățare?

 

În primul rând sunt părintele a doi copii și niciodată nu m-am bazat 100% pe școală pentru educația copiilor mei. Ceea ce se face la școală, deși este uneori prea mult nu este suficient și am să explic aparentul paradox.

Școala are o programă care se urmărește mecanic, industrial, uniform, deconectat. Mai mult nu înseamnă neapărat mai bine sau nu generează rezultate mai bune.

 

Copiilor mei, și probabil majorității copiilor le place să învețe oportunistic, personalizat cu multe legături între subiecte și materii.

 

[oportunistic]

Dacă de pildă la Geografie vorbim de distanțe între orașe, de ce să nu-l învățăm pe elev și distanța dintre două puncte? O lecție foarte importantă din matematică. Dacă vorbim de suprafața României atunci de ce să nu-i explicăm mai multe despre aria din matematică și cum se calculează ea? Și atunci obținem mai multe efecte benefice:

1.     Nu mai apare celebra întrebare: “La ce-mi folosește?” pentru că e evident.

2.     Evităm plictiseala pentru că aducem tot timpul informații interesante și facem conexiuni. Creierul este flămând după conexiuni. Învățarea este mai eficientă atunci cand putem face conexiuni între informații.

3.     Probabil cea mai importantă: elevii vor folosi matematica în lumea reală mai ușor. Altfel, riscăm să-i învățăm niște tehnici matematice abstracte pe care nu le vor folosi niciodată. Am întâlnit persoane cu studii superioare, care nu știau să-și calculeze o fracție din salariu. Dacă pentru 160 de ore pe lună câștig 5000 de lei cât câștig dacă lucrez doar 135 de ore? Aceste sunt genul de probleme practice pe care nu elevii care termină gimnaziu sunt în stare să le rezolve.

Desigur, matematica privită ca o știință are nevoie de un gen de raționament diferit de celelalte științe iar învățarea și formarea în aceste materii nu pot fi combinate foarte eficient. Dar asta este valabil după un anumit nivel. Cred că în clasa a V-a și probabil și a VI-a nu se ajunge la acel nivel. Chiar și atunci se poate începe lecția abstractă de matematică cu cel puțin un exemplu de aplicabilitate.

 

[personalizat]

Fiul cel mare are o înclinare către matematică. A învățat încă de la vârsta grădiniței calcule elementare inclusiv tabla înmulțirii. Și atunci de ce să-l țin în cadrul programei de matematică? Dacă el mă întreabă lucruri care se învață poate mai târziu eu ce să-i spun? “Ai răbdare, o să înveți anul viitor!” Creierul lui e curios și pregătit acum iar învățarea este foarte eficientă atunci când primești răspuns la o întrebare care te macină.

 

După aceste experiențe de învățare cu fiul meu și cu alți copii apropiați am decis să-mi exprim pasiunea prin realizarea unor filme de matematică.  Așa s-a născut mquest.ro. Apoi, am primit încurajări de la mai mulți profesori, am câștigat prima ediție a concursului Digitaliada și am ajuns la un număr apreciabil de urmăritori pe Facebook și utilizatori pe mquest.ro.

 

2.     Ca și părinți, cum ne putem ajuta copiii să învețe mai bine și mai ușor matematica?

Exploatați fiecare oportunitate de a folosi matematica. La cumpărături, acasă, în vacanță. Da! în vacanță se pot învăța multe lucruri. Dacă distanța până la mare este de 250 km și mergem cu o medie de 80 km pe oră când o să ajungem? Dacă avem reducere de 5% la hotel cât o să coste? Orice moment poate fi exploatat și astfel copilul o să înțeleagă că matematica nu este o materie de școală cum greșit se crede. Matematica este o știință care face parte din viața noastră.

Căutați filme sau documentare de popularizare pe care copiii le pot înțelege și uitați-vă împreună cu ei. Sunt atât de multe filme interesante pe acest subiect și acum avem acces la aceste platforme de streaming unde le găsim. De exemplu “The joy of math” cu Ana Fryer sau “The story of math” produs de BBC.

Ca și părinte nu trebuie neapărat să ai cunoștințe de matematică ca să-ți poți ajuta copilul. Dacă te uiți la un film despre matematică cu el și comentezi ceea ce aflați nou este minunat! Dacă te uiți pe o platformă de învățare la un film de 10 minute despre lecția de azi și o comentați e și mai minunat! Învățăm în mod plăcut și petrecem timp de calitate cu copilul. Asta înseamnă 10 minute mai puțin în fața telefonului sau televizorului.

 

3.     La ce-mi trebuie matematica? La ce foloseste matematica?

Asta încerc să exprim în filmele mele. Iau fiecare noțiune matematică din clasele IV - VIII și le spun copiilor unde se folosește. Din păcate manualele nu fac prea multe în privința asta. Sigur, există o evoluție față de manualele din trecut dar cred că este loc de mai bine.  Mai ales dacă ne raportăm la manualele din Franța sau Marea Britanie suntem mult în urmă la a evidenția utilitatea matematicii.

 

4.     Ce dificultăți întâmpinați?

Școala românească nu este pregătită pentru folosirea materialelor digitale. Și dotarea nu este cea mai mare problemă. Cred că majoritatea consideră că așa cum am învățat noi acum 30 de ani pot învăța foarte bine și elevii de acum. Ori asta este fals pentru că elevii de acum au alt context. De mici ei sunt obișnuiți cu altfel de stimuli, cu o altă varietate de forme, imagini, filme, interactivitate peste tot! Dar la școală, unde este cel mai important. Nu! La școală, tabla cu cretă, cartea și caietul.

Ministerul Educației nu recunoaște platformele de învățare online care se folosesc acasă și se folosesc și în clasă. Lipsesc recomandările oficiale, sau bunele practici în domeniu. Dacă se întâmplă ceva atunci se întâmplă datorită unor profesori sau directori cu inițiativă dornici să ajute cât mai mult elevii.

 

5.     Platformele online înlocuiesc profesorul?

Oamenii au o preferință de învățare într-un cadru social. În ultima sută de ani aproape toate domeniile vieții au fost radical schimbate de progresul tehnologic. Educația nu este unul dintre ele. Dar iată că acum a venit și rândul educației. Și ceea ce împinge această evoluție este accesul la informație.

Din această cauză rolul profesorului se schimbă. Profesorul nu mai este sursa unică de informație. Elevii își pot lua informația din multe alte surse în ritmul potrivit pentru ei și unii chiar fac asta.

 

Ritmul profesorului poate fi bun doar pentru o parte din clasă. Pentru alții profesorul merge prea încet, lucrurile sunt prea simple. Pentru alții ritmul este prea rapid, unii elevi nu înțeleg și renunță să se mai concentreze.

 

De aceea zic că rolul profesorului nu mai este să “verse” informația către elevi ci să ghideze procesul de învățare. Rolul profesorului este să inspire, să provoace, să stârnească curiozitatea, să-i responsabilizeze în procesul de învățare, să fie un model pentru elevii săi.

 

Cred că fiecare dintre noi avem o amintire despre cel puțin un profesor sau un mentor care ne-a inspirat și probabil că datorită acelui profesor am urmat meseria pe care o avem azi. Puteți spune că cea mai mare parte a informațiilor au venit de la acel profesor? Nu! Cea mai mare parte a informațiilor am descoperit-o singuri fiind inspirați și ghidați de acel profesor.

 

În concluzie, platformele online nu sunt o revoluție ci o evoluție normală, e adevărat, de neoprit. Învățarea însă rămâne un proces social în care profesorul are rolul primordial și părintele un rol cel puțin la fel de important.

 

6.     Meditații sau platforme online?

Depinde de elev. Eu zic că pentru majoritatea elevilor ceea ce iau din clasă combinat cu urmărirea unor lecții online de 10 minute acasă apoi tema este suficient dacă părintele se implică în acest proces. Dacă elevul a rămas în urmă atunci este mai greu să recupereze singur.

 

7.     Ce este deosebit la noi față de alte țări?

La noi este pus accentul pe abstractizare și pe rigurozitatea demonstrației sau notației prea devreme. Există o birocrație și un formalism exagerat pentru metodă și a notație. Eu văd potrivită această rigurozitate probabil începând din liceu. Până atunci, mai multe aplicații practice, mai multă integrare între materii și învățarea matematicii vii, acea matematică aplicabilă zi de zi.

 

Alt aspect foarte important este că în alte țări sunt incluse în matematică noțiuni de programare iar la noi deloc. TIC nu e programare și are o programă învechită în care se învață despre Compact Disc și multe lucruri dispărute sau pe cale de dispariție.

 

Să știți că programarea învățată la vârste fragede nu este neapărat utilă doar dacă vrei să te faci programator. În viitor vor fi multe meserii, ca să nu zic majoritatea, care vor exista la granița dintre programare și alte domenii: biologie, inginerie, medicină, artă, jurnalism, profesor, administrație, management, marketing. Să cunoști un anumit limbaj din tehnologia informației este la fel de prețios acum ca și o limbă străină.

Și atenție! Fereastra de oportunitate pentru înțelegerea acestor noțiuni se închide destul de devreme. După o anumită vârstă, majoritatea oamenilor au probleme să mai învețe astfel de lucruri.

 

8.     Ce pot face autoritățile pentru a ajuta elevii?

Multe lucruri se pot face pe termen scurt și lung.

●       Atunci când le procură copiilor dispozitive să se asigure că acel dispozitiv le dă acces la materiale educaționale interesante, potrivite pentru vârsta lor.
Nu-i ajută pe elev foarte mult, ba dimpotrivă, dacă îi dau o tabletă și atât. Ce poate face un elev cu o tabletă? Să se joace sau să se uite pe YouTube. Echipamentele IT nu pot fi un scop în sine.

●       Sprijin pentru creatorii de conținut educațional. În acest moment, un mare procent din acest sprijin sunt fonduri pentru realizarea de manuale. Ați observat că profesorii de matematică nu prea folosesc manualele? De ce se cheltuie atât de mulți bani în realizarea acestor manuale dacă nu sunt chiar așa de utile? Se folosesc în schimb multe culegeri.

●       Adeseori profesorii sunt cei care folosesc filmele produse de mine în clasă dar nu există o strategie pentru diversificarea metodelor de predare. Recomandarea ministerului este în continuarea tabla neagră sperând ca generațiile actuale și cele viitoare să fie din ce în ce mai asemănătoare cu cele de acum 30 de ani.

●       Încurajarea studiilor academice despre învățarea asistată ar aduce beneficii pe termen lung pentru că de aici pot să apară ghiduri de bune practici și recomandări corecte.

 

9.     Cât de adaptată este programa școlară și manualul pentru modul de învățare asistată, învățare online sau hibridă?

Programa școlară nu are vreo incompatibilitate cu predarea sau învățarea după materiale online. Manualul însă este depășit și nu este folosit de mulți profesori. Gândiți-vă că există manualul digital pe CD. Câte laptopuri mai au acum posibilitatea să citească un CD? Dar asta nu este nici măcar cea mai mare problemă. Dacă vă uitați bine la manualul digital el este o copie a manualului tipărit unde s-au inserat ici-colo câte un film de 2-3 minute sau câte o imagine. Digital în anul 2022 înseamnă dinamism, interactivitate, feedback, personalizare nu 2 minute de film inserate în text.

Există mai multe studii legate de eficiența procesului didactic online. Concluzia este că eficiența a scăzut. Aceleași studii însă arată că sunt cazuri în care calitatea actului didactic și rezultatele au fost menținute atunci când au fost folosite unelte software specializate pentru învățare. Ele permit ritm diferențiat, acces nemijlocit la resurse, rezolvarea de probleme cu feedback instantaneu totul sub îndrumarea profesorului.

 

Alte resurse despre acest subiect :

http://mindfactory.ro/home/blog

https://www.edupedu.ro/avertismentul-profesorului-de-matematica-sorin-borodi-in-ce-domeniu-se-mai-accepta-un-asa-grad-inalt-de-rebuturi-din-punct-de-vedere-al-educatiei-matematice/

https://www.facebook.com/intelegimatematica/

http:/mquest.ro